„…Suntem cu toţii nişte creaturi pline de secrete şi atît de interiorizate, încît interiorizarea este trăsătura noastră cea mai izbitoare, mai izbitoare chiar decît raţiunea. Dar nu putem, pur şi simplu, să pătrundem în cavernă şi să privim în jur. Cele mai multe dintre lucrurile pe care credem că le cunoaştem despre noi înşine sînt o pseudo-cunoaştere. Suntem cu toţii nişte pozeuri ostentativi, buni doar să umflăm importanţa valorii pe care ne-o autoatribuim. Eroii de la Troia au luptat pentru o Elenă-fantomă, din cîte afirmă Stesichorus. Războaie zadarnice pentru bunuri-fantomă. Sper că te vei lăsa purtat în voia reflecţiilor asupra vanitătii umane. Oamenii mint în asemenea măsură, pînă şi noi, bătrînii, minţim. Deşi, într-un fel, dacă minţi destul de artistic, atunci nu mai are importanţă, pentru că arta conţine un alt soi de adevăr…”
(Iris Murdoch – Marea, marea)
suflet virtual 